Să te usture palmele de la aplauze la un concert precum cel oferit de Leonard Cohen la Bucureşti, ce nobil disconfort! Şi ce concert! Aproape ireal. Perfect. O experienţă estetică, poate unică, pentru publicul din România. Aşteptând, unii de-o viaţă, alţii doar de câţiva ani, să fie cuceriţi de poetul, compozitorul şi artistul Cohen, zece mii de spectatori au ascultat duminică seara pe stadionul Arcul de Triumf un tânăr de 74 de ani, care şi-a sărbătorit ziua de naştere la Bucureşti, pe scenă. Un concert surprinzător, fără decibeli asurzitori. Cum altfel să-l asculţi pe Cohen explicându-ţi că dragostea nu are vindecare, dansând un ultim vals, la ora închiderii, cucerind mai întâi Manhattanul şi apoi Berlinul? Duminică seara, privindu-i pe cei veniţi să-l asculte pe Cohen şi să fredoneze cu el şi "I’m your man" şi "Dancing to the end of love", pentru a-şi aminti împreună de "Suzanne", i-am descoperit lui Cohen "viaţa secretă" şi am învăţat să fim liberi "ca o pasăre pe o sârmă".
Să te usture palmele de la aplauze la un concert precum cel oferit de Leonard Cohen la Bucureşti, ce nobil disconfort! Şi ce concert! Aproape ireal. Perfect. O experienţă estetică, poate unică, pentru publicul din România. Aşteptând, unii de-o viaţă, alţii doar de câţiva ani, să fie cuceriţi de poetul, compozitorul şi artistul Cohen, zece mii de spectatori au ascultat duminică seara pe stadionul Arcul de Triumf un tânăr de 74 de ani, care şi-a sărbătorit ziua de naştere la Bucureşti, pe scenă. Un concert surprinzător, fără decibeli asurzitori. Cum altfel să-l asculţi pe Cohen explicându-ţi că dragostea nu are vindecare, dansând un ultim vals, la ora închiderii, cucerind mai întâi Manhattanul şi apoi Berlinul? Duminică seara, privindu-i pe cei veniţi să-l asculte pe Cohen şi să fredoneze cu el şi "I’m your man" şi "Dancing to the end of love", pentru a-şi aminti împreună de "S