Evenimentele din 7 aprilie au schimbat agenda presei internaţionale şi au stârnit reacţii din partea oficialilor europeni, dar şi ai Federaţiei Ruse.
„Elevi moldoveni au atacat parlamentul“, titra BBC. „Demonstranţii au atacat Parlamentul în semn de protest, la victoria Partidului Comunist de guvernământ în alegerile generale de duminică. Martorii spun că mulţimile care au luat cu asalt clădirea au stricat ferestre şi au dat foc la mobilă. Poliţia a declarat că o femeie a murit intoxicată cu monoxid de carbon. Preşedintele Vladimir Voronin a cerut ca «dezordinea» să înceteze, dar liderii opoziţiei au susţinut protestele. Ei spun că alegerilor au fost fraudate“, scria pe 7 aprilie BBC.
„Explozie de proteste în Moldova, cu ajutorul Twitter“ este titlul din The New York Times, din aceeaşi zi. „O mulţime de peste 10.000 de tineri moldoveni a apărut din senin, marţi, pentru a protesta împotriva conducerii comuniste a Republicii Moldova devastând clădirile guvernamentale. Protestatarii au folosit instrumentele generaţiei lor adunând mulţimea cu ajutorul mesajelor scrise pe Facebook şi Twitter”, a mai scris aceeaşi sursă în 2009.
Evenimentele din 7 aprilie 2009 au ajuns şi în ziarul The Guardian. „Protestatarii anticomunişti se revoltă după alegerile parlamentare din Moldova“ este titlul din ziarul britanic. „Mulţimea a arborat steagurile UE, Republica Moldova şi steagul României şi scandând: «Jos comunismul», «Libertate!» şi «Vrem Europa!». Alţii au cerut unirea Moldovei cu România“, scriau ziariştii din Vest.
Tot atunci a reacţionat şi Javier Solana, reprezentantul UE pentru politică externă, care a îndemnat toate ţările post-sovietice să se abţină de la violenţe. „Fac apel la toate părţile să se abţină de la violenţe şi provocări. Violenţele asupra clădirilor guvernamentale sunt inacceptabile. La fel de important este respectul pentru dreptul inal
