La mai puţin de trei luni după momentul istoric în care UE şi bancherii au căzut de acord să i se reducă Greciei datoria către investitorii privaţi cu 50% şi în mijlocul negocierilor privind mecanismul tehnic de aplicare a acestui "haircut", din ce în ce mai mulţi oficiali europeni, dar şi economişti susţin că marele plan de salvare din octombrie nu va fi de ajuns, nici pentru Grecia şi nici pentru zona euro, scrie presa străină.
Problema a fost ridicată la nivel european chiar de cancelarul german Angela Merkel cu ocazia unei întâlniri oficiale cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, ce a avut loc luni seară. Merkel a subliniat nevoia unei înţelegeri între autorităţile elene şi creditorii privaţi, avertizând că lipsa unui acord ar atrage după sine blocarea fondurilor comunitare.
Grecia trebuie să implementeze măsurile convenite cu liderii europeni, printre care reducerea datoriei publice, pentru a putea semna un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). "Cel de-al doilea program din Grecia (în valoare de 130 de miliarde de euro n.r.) trebuie implementat curând, altfel nu se va putea accesa prima tranşă a împrumutului", a precizat Merkel.
Conform acordului european din octombrie, creditorii din mediul privat care au cumpărat obligaţiuni greceşti vor fi nevoiţi să renunţe la jumătate dintre acestea, în total circa 100 de miliarde de euro, astfel încât nivelul datoriei publice să poată fi coborât de la 160% din PIB, în prezent, la 120% din PIB, până în 2020. Faptul că băncile îşi vor asuma astfel o pierdere considerabilă s-ar putea dovedi însă insuficient pentru a scoate economia elenă din capcana datoriei publice.
Premierul grec Lucas Papademos a subliniat recent importanţa negocierilor privind reducerea la jumătate a datoriei publice. Papademos a avertizat la începutul anului că dacă nu se ajunge la o înţelegere cu investitorii priva