România s-ar fi putut clasa pe locul 13 în clasamentul mondial al rezervelor de aur, deci cu aproape 20 de locuri mai sus decât poziţia ocupată acum, dacă nu am fi trimis ruşilor tezaurul în 1916 şi am fi păstrat neatinsă rezerva de aur din 1944, potrivit lui Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului băncii centrale. Sursa: Mediafax
Tezaurul trimis de România la Moscova în două faze, în 1916 şi 1917 includea, pe lângă multe obiecte de patromoniu, 91,2 tone de aur, nerecuperate până acum, şi care sunt evaluate în prezent la 13 miliarde de lei sau 3,2 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Păunescu în cadrul simpozionului "Banca Naţională a României în timpul Primului Război Mondial". Din această cantitate, circa 90% erau monede de aur, iar 10% aur fin, sub formă de lingouri.
Potrivit consilierului BNR, dacă celor 91 de tone de aur trimise la Moscova li s-ar adăuga stocul de aur al BNR din 1944, de 244 tone de aur (fond folosit ulterior pentru a plăti datoriile către anumite ţări) şi cele 106 tone incluse în rezerva de aur a BNR astăzi, atunci s-ar ajunge la o cantitate totală de circa 440 de tone tone, care ar poziţiona România pe locul 13 în lume din punct de vedere al rezervei de aur, imediat sub Banca Centrală Europeană, aflată pe locul 12.
În prezent, rezerva de aur a României ocupă poziţia 31 în acest clasament.
Două recuperări parţiale de tezaur
De-a lungul timpului, autorităţile locale au făcut încercări repetate de recuperare a tezaurului, răspunsul primit de la ruşi fiind de fiecare dată evaziv. În 1921, autorităţile ruse au spus că "Rusia este dispusă să renunţe la tezaur dacă România renunţă la Basarabia".
Pe de altă parte, autorităţiele ruse puneau problema ca o parte din tezaur să rămână în Rusia, ca o compensare pentru bunurile lăsate de ruşi pe teritoriul României
