CAUZA SI EFECT Datul in bobi, ghicitul in stele, in cafea, in carti de joc, vorbitul cu mortii, blestemele...
De mii de ani, oamenii se straduiesc sa afle din stele, carti sau din pietre ce le aduce viitorul. Modurile de a iscodi viitorul sunt numeroase, unele de-a dreptul ciudate, altele au o minima baza stiintifica. Toate ne sunt familiare, chiar daca nu am apelat niciodata la ele. Exista opinia generala ca astrologia a luat nastere in Caldeea, de unde a patruns in Egipt, in Grecia si in Italia. Cativa cercetatori atribuie lui Ham, fiul lui Noe, inventarea acestei stiinte. Diogene Laertius lasa sa se inteleaga ca egiptenii stiau ca pamantul e rotund, precum si cauzele eclipselor. In loc sa se mentina in cadrul strict al acestei stiinte, ei au mai creat altele, pe care le-au fondat doar pe propria imaginatie, iar acestea au fost principiile artei de a ghici si de a alcatui horoscoape. Vechile practici yoghine au fost cunoscute de vechii magi asirochaldeeni, care au formulat pe langa acestea si principiile astrologiei.
PREZICERI. Constelatiile ceresti sub care cineva s-a nascut au o influenta covarsitoare asupra sortii acestuia, iar magii chaldeeni pretindeau ca pot ghici viitorul omului daca se cunosc aceste constelatii. Arabii au dezvoltat alchimia si astrologia si au transmis cunostintele lor popoarelor europene medievale, practica horoscopului dainuind pana in zilele noastre. De la egipteni si evrei ne-a parvenit tarotul, un joc de lame sau carti ce sta la baza cabalei si esoterimului si care serveste, de asemenea, la prezis viitorul. In Asia nu se face nimic fara sfatul astrologilor. Toti anticii, Hipocrat, Virgiliu, Horatiu, Tiberiu, credeau in astrologie. Evul Mediu a fost de-a dreptul infestat de aceasta credinta. In astrologie nu se cunosc decat sapte planete si 12 constelatii in zodiac. Se stie ca fiecare individ are zodia sa, sub care s-a nascu