O logica stranie face ca, actualmente, cistigurile, profiturile sa se concentreze in tot mai putine miini, iar pierderile sa se socializeze, sa se periferizeze. Putem constata aceste realitati si in contextul actualei crize. Pentru a schimba aceasta logica e necesara o schimbare de mentalitate care sa faca posibila o schimbare de sistem. Mi se pare ca dintre sferele reproductiei sociale - productie, repartitie, schimb, consum - cea de care modelul occidental recent de economie a uitat cel mai mult este repartitia. Desi analizata intens de Ricardo, Say, Stuart Mill, Marx si alti corifei ai gindirii economice, ulterior ea a fost partial abandonata, cel mai adesea in favoarea unui productivism cu orice pret, iar, mai nou, si in favoarea unui consumatorism excesiv. Schimbul s-a intensificat si el continuu, dar mai cu seama odata cu "noua economie", facind legatura intre celelalte doua. Ratusca cea urita a ramas repartitia, adica distributia si redistributia resurselor, a veniturilor intre membrii societatii. Pe masura ce sistemul s-a golit de orice criteriu moral, imbogatirea prin orice mijloace devenind criteriul suprem, modelul a devenit tot mai inegalitar, prezentind discrepante uriase de avutie, de salarii etc. Cei bogati au devenit tot mai bogati, cei saraci au devenit extrem de saraci. Si asta valorificind libertatile democratice, dar ducind pe cele mai inalte culmi lacomia, egoismul, interesul cel mai ingust si alte "virtuti" de acest gen. Societatile se vad astfel lipsite de coeziunea sociala care sa ofere stabilitate in bunastare. Tensiunile au crescut extrem, iar esafodajul economiei de cazino a baronilor escroci ai marii finante a inceput sa trosneasca din toate incheieturile. Prin urmare, avem nevoie de o schimbare de paradigma, care sa reconsidere importanta repartitiei, de o noua doctrina distributivista, care sa reintroduca criteriul moral in economie. Pen