•PRM cere amanarea intrarii in vigoare a actului normativ •In judetul Iasi, oficial, exista aproape numai romani
De ieri a intrat in vigoare Legea administratiei publice locale. Concomitent, vechiul act normativ referitor la administratia locala - Legea 69/1991 - a fost abrogat. Scandalurile legate de noua lege au inceput insa cu mult timp in urma. Iar capul de afis l-au tinut intotdeauna cei din Partidul Romania Mare. Printre prevederile actului normativ exista cateva articole care au iscat deja dispute acerbe. Un astfel de articol este cel cu numarul 90, care arata in ce conditii pot aparea la intrarea intr-o localitate, si nu numai, placute bilingve si in ce caz un minoritar, de orice fel de etnie, se poate adresa in propria limba autoritatilor locale. Legea rezolva chestiunea strict statistic: daca 20% dintre cetatenii unei localitati apartin unei anume comunitati etnice, atunci sunt create toate premisele necesare aparitiei de placute bilingve sau pentru ca respectiva etnie sa-si poata folosi - in birourile administratiei - limba materna.
Problemele insa raman si chiar se inmultesc. Recensamantul din 1992 "minte" in foarte multe privinte. Nu neaparat din vina celor care l-au desfasurat, cat mai ales din vina celor care (nu) si-au declarat apartenenta la o anumita minoritate. Dupa parerea peremistilor, in timp ce numarul ungurilor (din Ardeal, evident) a fost supraevaluat, din ratiuni ce pe moment ne scapa (caci daca astazi initiativa responsabililor de la Budapesta de a inmana maghiarilor din afara Ungariei o legitimatie de ungur ce aduce o multime de avantaje poate fi considerata un motiv suficient de puternic de a te declara ungur pur-sange, chiar daca nu esti, totusi, la inceputul anilor '90, nu se punea in nici un fel aceasta problema), numarul tiganilor a fost mult diminuat. Rromii, mai ales cei din mediul urban, s-au declarat in m
