Europa va trebui să regândească relaţiile cu Rusia şi să înceapă să discute cu ea cu voce fermă. Şi aceasta deoarece Kremlinul face un joc tot mai dur cu UE. Suferă din această cauză nu numai Lituania, avocatul apropierii Ucrainei de Uniune, dar chiar şi Olanda, care nu este favorabilă acestui proces. scrie RADOR, care citează Gazeta Wyborcza din Polonia.

În primăvara anului 2008, când Polonia şi Lituania au făcut demersuri la summitul NATO pentru deschiderea pentru Ucraina şi Georgia a uşilor Alianţei (inutil, aceste ţări primind doar vestea că vor deveni cândva membre), presa din Germania a ţipat că ar trebui să "li se sucească mâinile iraţionalilor polonezi şi baltici mai înainte de a strica relaţiile Rusiei cu UE".

Invitat la lucrările summitului, Putin a spus că Ucraina este un stat artificial. Liderii occidentalui s-au prefăcut că nu aud aceste cuvinte.

Acum, presa occidentală este într-adevăr disperată că Ucraina, peste o săptămână, la summitul Parteneriatului Răsăritean de la Vilnius a renunţat deocamdată să se apropie de UE. Viziunea unei noi extinderi a Uniunii pe timp de criză este indigestă. De mult nu am citit cuvinte atât de dure la adresa Moscovei. Ziarele europene au scris despre băţul Kremlinului, despre noua cortină de fier care separă Ucraina de Europa sau de un nou Pact Ribbentrop-Molotov. În acest fel unul din ziarele germane a caracterizat propunerea lui Putin ca UE şi Rusia să discute între ele problema Ucrainei.

Rusia, pentru a obliga Ucraina să amâne aspiraţiile europene, a recurs la şantaj. Nu a ascuns că, dacă Kievul va alege Europa, atunci oligarhii ucraineni vor pierde accesul la uriaşa piaţă rusă, iar mii de muncitori ucraineni nu vor mai putea munci în ţara vecină. "Aceasta va fi o măsură sinucigaşă", a ameninţat direct Moscova.

La aceasta s-au adăugat acţiunile din culise a