În esenţă, Codul Muncii este croit şi destinat protecţiei angajatului, deoarece legea consideră că acesta are o poziţie mai slabă şi trebuie protejat. Codul „este cel mai sensibil document“, spune profesorul de drept al muncii Radu Popescu.

Nu asistăm la abandonarea angajaţilor în faţa patronilor veroşi nici în actuala versiune a Codului. Dimpotrivă, sunt reglate nişte situaţii care există deja în practică. Ceea ce este într-adevăr nou e introducerea ideii de performanţă în analiza tuturor salariaţilor, nu doar a celor din mediul privat.

„În economia performantă, eficientă, modificările aduse Codului Muncii nu sunt semnificativ diferite faţă de modul în care se lucrează. În economia mai puţin performantă, acolo unde nu există sau nu sunt respectate criterii clare în direcţia eficienţei, acolo există o rezistenţă în faţa modificărilor aduse de acest Cod“, spune Sorin Mîndruţescu, preşedintele AmCham, Camera de Comerţ Româno-Americană.

Concedieri fără limită

Noul Cod dezleagă mâinile angajatorilor care vor să concedieze din raţiuni economice, ceea ce este perfect justificat, spune Radu Popescu, însă poate da naştere unor abuzuri pe care legea nu le identifică şi nu le defineşte.

„Nu este rău ca o firmă să poată face concedieri colective în cazul în care situaţia sa economică este dificilă. De fapt, România răspunde unor recomandări şi preia practici europene referitoare la flexibilizarea modalităţilor de concediere.

Angajatul care este însă victima unei concedieri colective este lipsit de o protecţie în faţa legii, el are mâinile legate“, avertizează Radu Popescu, şeful Catedrei de Drept al muncii de la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (INPPA).

Până în prezent, aproape toate instanţele rezolvau litigiile de muncă recomandând reangajarea la locul de muncă. Probabil jurisprudenţa română se va sof