Mulţi îşi mai amintesc, probabil, de erupţia vulcanului din Islanda, Eyyafyatlayokudlya, care în luna aprilie a blocat traficul aerian în Europa. Oamenii de ştiinţă din întreaga lume se tem de consecinţele catastrofale ale activităţii vulcanice.
În luna august, au fost lansate două expediţii internaţionale pentru studierea vulcanilor. Cercetători americani şi ruşi au mers să cerceteze vulcanul Sarychev localizat în peninsula Kamchatka. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Strasbourg sunt deosebit de îngrijoraţi cu privire la vulcanul Benbow, Ambrym (Vanuatu). Ei cred că peretele de bazalt care separă vulcanul de ocean, va ceda, mai devreme sau mai târziu, presiunii. Şi apoi, va avea loc o explozie puternică, care va depăşi chiar şi erupţia vulcanului indonezian Krakatau, şi va distruge insula. În acest caz, un dezastru natural poate afecta Australia şi Indonezia.
Există numeroase exemple de erupţii vulcanice ce au curmat vieţile a sute de mii de oameni şi chiar civilizaţii întregi, relatează Pravda. Ameninţarea erupţiilor îi afectează chiar şi pe cei care trăiesc departe de vulcani. În plus, pierderile de vieţi omeneşti nu se produc numai din cauza fluxurilor de lavă, ci şi din cauza emisiilor de gaze toxice şi tsunami-urile care însoţesc erupţiile.
Numai Islanda are şapte vulcani activi, iar Italia are trei. În trecut, acestea au ucis zeci de mii de locuitori. Extrem de cunoscuţi sunt vulcanii Vezuviu şi Etna, care au distrus oraşe întregi din cele mai vechi timpuri.
Dar cel mai bun exemplu îl constituie erupţia vulcanului Santorini din Marea Mediterană, în anul 1400 î.Hr. Experţii spun că acesta a depăşit capacitatea unui milion de bombe nucleare lansate la Hiroshima. Aceasta a fost erupţia care a cauzat nimicirea civilizaţiei cretano-miceniană. De altfel, unii istorici antici credeau că vulcanul Santorini a cauzat distr