Singura modalitate eficientă, în această lume nebună în care trăim, de a ajunge rapid dintr-un loc în altul într-un oraş strangulat de un trafic infernal a fost, este şi mai mult ca sigur va rămâne călătoria cu metroul. O carte despre cum s-a realizat această minune a tehnicii este deci binevenită.

Scriitorul Ilie Tănăsache a lansat la 8 octombrie un volum numit chiar aşa "Metroul românesc şi metrourile lumii", editat de Vox 2000, chiar în staţia de metrou de la Universitate, între suprafaţă şi adânc, şi a avut un impact incredibil aspura celor care s-au oprit pentru o clipă din călătoria lor zilnică.

Confraţii săi de coloană tipărită, publicistul Neagu Udroiu, fost ambasador al României la Helsinki, economistul şi jurnalistul român Adrian Vasilescu, jurnalistul şi criticul literar Ioan Adam, dar şi directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte, nu au lipsit la această întâlnire specială. Cea dintâi garnitură de metrou există încă, şi dacă este să dăm crezare liderului sindicatului Metrorex, Ion Rădoi, prezent la eveniment, ea va fi transformată în muzeu şi va putea fi vizitată. Cartea reprezintă un remarcabil efort din partea autorului, care a adunat informaţii timp de 30 de ani, folosindu-se de o contabilitate bolnăvicioasă. Are în componenţă un CD cu imagini ale metroului bucureştean, dar şi din întreaga lume. Răsfoind-o, puteţi descoperi amănunte fascinante despre această performanţă a construcţiei metroului, precum faptul că magistralele subterane bucureştene măsurau în 1989 cam 60 de km, că aici au lucrat şi lucrează mulţi oameni de mare calibru profesional, de la mineri la arhitecţi, ingineri şi proiectanţi, mecanici de tren ori electronişti. Că primul metrou de la Londra era inaugurat acum 146 de ani şi a circulat cu aburi, iar astăzi majoritatea trenurilor sunt acţionate electric pe două şine de oţel. Dar mai ales că primul om