In prima zi de Paste exista obiceiul de a se purta haine noi, in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.
Duminica dimineata, exista traditia ca toti membrii familiei sa se spele pe fata cu apa neinceputa, luata dintr-un izvor, in sensul in care curge, in care se pune un ou rosu si un ban de argint: sa fie sanatosi si cu fata frumoasa, argintul simbolizand, de asemenea, si noroc la bani.
Un alt obicei, in prima zi de Paste, este ca, dupa ce s-au intors de la Inviere si iau anafura, toti ai casei sa manance un ou rosu, pasca si o bucatica de slanina : sa fie curati ca pasca, sanatosi ca oul si grasi ca porcul.
La intoarcerea de la slujba, lumanarea invierii se pastreaza, pentru a fi la indemana la vreo revarsare mare de apa, la grindina si la trasnet.
In unele parti din Transilvania, in ziua de Paste, fetele se spalau cu apa de la moara, de pe roata morii, sa fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii tineau toaca pe un deal si o pazeau zi si noapte. Altii se straduiau sa o fure. Daca o furau, feciorii trebuiau sa dea bani grei pentru rascumparare. Toaca se pazea de joi pana luni, la iesirea din biserica iar, in timpul acesta, flacaii erau cinstiti cu mancare si bautura . Apoi se facea joc si toti coborau in centrul satului. inainte mancau pe camp, in zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea tine pana marti, cand toti se intorc la casele lor.
In a doua zi de Paste, finii merg la nasi cu dar de colaci, un covor tesut in casa si un ulcior. Flacaii merg la fete cu stropitul si cu valuritul, iar o naframa alba pusa intr-o prajina se poarta in fruntea alaiului care merge din casa in casa si face urari de Paste. Traditia udatului, care s-a mai pastrat in Transilvania,
