Nici lupul nu reprezinta un model atit de rau precum s-ar putea crede la o prima vedere. Acest animal de prada este considerat de multi experti intr-ale pietei muncii drept un reper pentru managerul modern. Intr-o lume in care eficienta manageriala este o conditie sine qua non a succesului unei intreprinderi, identificarea unor modele pentru angajati, de la baza piramidei si pina la virful reprezentat de top-management, devine esentiala. Team-building-urile si cursurile de optimizare, atit de familiare companiilor moderne, chiar folosesc in centrul pregatirii metafore si analogii. In opinia Christinei Boehringer de la prestigiosul saptaminal de limba germana "Die Zeit", modelele animale ar trebui sa fie reevaluate. Animalele - ca model comportamental pentru angajatul zilelor noastre - prezinta mult mai mult interes decit s-ar crede. Am sa rezum, in cele ce urmeaza, opiniile pertinente ale editorialistei germane. Sa luam de exemplu magarul. Equus asinus asinus, domesticit in urma cu 4000 de ani de catre locuitorii din preajma Nilului, a capatat in cultura europeana o reputatie mai degraba proasta. Pe cind, crede doamna Boehringer, magarul poseda ceea ce lipseste majoritatii oamenilor: taria de caracter. De mii de ani paseste, ca animal de povara, plin de grija, prin zone cu relief dificil. Daca solul i se pare nesigur, se opreste si se gindeste - prelung, cit ii este necesar, minute, ore sau mici vesnicii. Apoi ia o decizie; decizia lui proprie. Daca are ezitari prea mari sau experienta il descurajeaza sa o ia pe un anumit drum, va alege o alta cale. Magarul nu se orienteaza dupa marea masa, nu doreste sa faca pe plac altora, nu ia decizii pripite. Mai mult, nu se lasa atras de vreun morcov plimbat prin fata narilor si nu poate fi convins prin bataie. Se bazeaza numai pe propria judecata (pe gindirea sanatoasa, de magar). Se pare ca piata animalelor de povara si tract