Alegerile de duminică au confirmat aşteptările privind creşterea ponderii votului politic în scrutinul pentru locale, pe fondul erodării PDL în anii de criză în care a asigurat guvernarea. Din acest punct de vedere, liderii USL se pot simţi îndreptăţiţi să deschidă şampania, dar nu ştiu dacă este şi recomandat.
Datele de până acum indică o cădere a PDL sub pragul psihologic fixat chiar de Vasile Blaga (25%), iar pe de altă parte instalarea alianţei dintre socialişti şi liberali deasupra liniei de 50 de procente, pragul minim care trebuia atins pentru ca existenţa USL să se justifice politic.
Dar dincolo de faptul că oamenii s-au dus la urne hotărâţi să sancţioneze prestaţia democrat-liberalilor, dovadă fiind inclusiv prezenţa ridicată la vot, scrutinul de duminică a tras o tuşă chiar mai interesantă şi un semnal clar: românii încep să îşi dorească ALTCEVA.
Nu, nu este vorba de apariţia Partidului Poporului al lui Dan Diaconescu şi de culoarul propice pe care candidaţii acestuia l-au găsit la alegerile de duminică în mediul rural. Nici dacă PP-DD ar fi obţinut 50-60%, cât USL la nivel naţional, nu ar fi însemnat că românii vor cu adevărat altceva. Asta, doar dacă prin "altceva" am înţelege o şi mai mare prăbuşire în abis a acestei societăţi şi a valorilor pe care le împărtăşeşte.
Aşadar, nu este vorba de performanţele PP-DD şi de drumul cert deschis acestuia, via locale, pentru parlamentarele din toamnă. Din contră, e vorba de Nicuşor Dan, candidatul independent la Primăria Capitalei care a reuşit să se claseze al treilea, nu departe de Silviu Prigoană, şi care, pe deasupra, a câştigat un loc în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Până duminică seara, prea puţini vedeau în Nicuşor Dan altceva decât un tip, în cel mai fericit caz, incompatibil cu standardele maneliste din politică şi administraţia publică, prin urmare "banal" şi u
