Skopelos, cea mai verde insulă a Greciei, este populată de... brăileni! Primarul capitalei insulei se mândreşte cu originea sa românească – mai precis, brăileană! - şi chiar a-nvăţat să vorbească româneşte, pentru a se simţi mai aproape de origini, după ce a aflat de unde se trag strămoşii lui şi mai ales după ce a vizitat Brăila.
Skopelos este insula grecească din vestul mării Egee cunoscută pentru abundenţa vegetaţiei. Este cea mai mare din grupul insulelor Sporades, aflându-se în estul zonei continentale a Greciei, la nord-est de insula Euboea, fiind parte a prefecturii Magnesias, din zona Tesaliei. Skopelos se numeşte atât insula, cât şi principalul port şi capitala. Legendele spun că Skopelos a fost fondată de Staphylos (=strugure), unul dintre fiii lui Dionysos si ai prinţesei Ariadne, dar istoricii spun că insula este atestată în epoca târzie a bronzului, când era cunoscută drept Peparethos. Insula a fost colonizată de cretani, care au început să cultive aici viţa-de-vie şi să facă vinuri foarte bune, ocupaţie de la care este posibil să se fi făcut legătura mitologică între numele insulei şi zeul vinului. Insula era renumită în Antichitate pentru vinurile sale.
După ce a fost subordonată politic mai întâi Atenei, apoi, pe rând, regatului lui Alexandru Macedon, Imperiul Roman, Imperiului Bizantin şi Imperiul Otoman, Skopelos a devenit parte a Primei Republici Elene sub Protocolul de la Londra, care i-a confirmat suveranitatea în 1830, pe 3 februarie. În timpul celui de-al doilea război mondial, insula a fost sub dominaţia Axei, ocupată iniţial de Regatul Italiei (iunie 1941-septembrie 1943), apoi de Germania Nazistă (septembrie 1943-octombrie 1944). Skopelos, ca şi restul Greciei, s-a întors la stilul democratic de guvernare în 1944. Cel mai probabil, multe familii de brăileni s-au stabilit pe insulă în timpul ocupaţiei otomane, dar şi în timpu
