Primele declarații ale preşedintelui ales ucrainean, Viktor Ianukovici, nu lasă prea multe semne de întrebare privind orientarea politică de la Kiev.

În primul interviu acordat presei după alegerea sa, Ianukovici a afirmat că nu exclude posibilitatea menţinerii Flotei ruse a Mării Negre în Crimeea şi după 2017, când expiră actualul acord privind utilizarea bazei navale de la Sevastopol.

De asemenea, el s-a pronunțat pentru o scădere a intensității relațiilor Ucrainei cu NATO.

Tot Ianukovici a promis că nu vor mai exista probleme în ce privește livrarea gazului rusesc către Europa.

Nu e o surpriză, desigur. Iat în aceste condiții, Rusia se pregătește să devină jucătorul principal la Marea Neagră, viitor punct strategic pe rutele energetice.

Rusia controlează acum cea mai mare parte a litoralului, dacă punem la socoteală coasta uncainieană, cea rusă și cea abhază. Să mai adăugăm aici și jocul ambivalent al Turciei. Plus proiectatul contract Mistral – inițial era vorba de un portavion de acest tip vândut Moscovei de către Paris, acum se vorbește de patru. Asta înseamnă, de exemplu, posibilitatea debarcării trupelor rusești în Georgia în 40 de minute, față de 20 de ore, în condițiile actualelor dotări ale armatei ruse.

Ce ar mai rămâne de partea celalaltă? România, desigur. Si vecina Bulgaria care, nu întâmplător, a cerut prin vocea premierului Borisov începerea negocierilor pentru participarea la scutul antirachetă. Plus Georgia, izolată de partea cealaltă a Pontului Euxin.

Să se fi terminat jocul supremației la Marea Neagră, cu victoria Rusiei? Acesta să fie și substratul instalării scutului antirachetă în România? Să nu uităm, discutăm despre un proiect în care Washingtonul și Moscova s-au consultat - vedeți și interviul acordat ziarului nostru de consilierul prezidențial Iulian Fota.

Viitorul ne va oferi, desigur, răspu