Răzbunarea a fost, mereu, motorul acţiunilor şi pasiunilor diverşilor nedreptăţiţi din varii timpuri şi... cărţi. Edmond Dantès, contele de Monte Cristo al lui Dumas, e doar unul dintre cei mai celebri răzbunători. Pe parcursul romanului, nu prea poţi să nu fii alături de el, deşi, uneori, ţi-e milă şi de nenorocirile veroşilor Morcerf, Danglars ori Villefort.
Răzbunătorii tind, pare-se, să capteze bunăvoinţa auditoriului, deşi încalcă vorbele lui Iisus legate de întoarcerea celuilalt obraz şi de iubirea vrăjmaşilor, şi aplică legile din Vechiul Testament: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Receptorii lor le scuză, în general, faptele chiar sîngeroase, în virtutea suferinţelor pe care aceştia, la rîndul lor, le-au îndurat (în serial). Restabilirea dreptăţii, în numele unui soi de karma populiste (concept, de altfel, răsvehiculat prin seriale şi cărţi de consum) devine suficientă şi mai importantă decît pacea şi iertarea.
DE ACELASI AUTOR Listă de cadouri Mica doză de transcendent (Alte) filme de Crăciun Decembrie timpuriuSerialul Revenge (2011, Mike Kelley) are în centru un soi de Monte Cristo feminin: Emily Thorne (Emily VanCamp) răzbună discreditarea şi moartea tatălui ei, David Clarke. Acestuia i s-a înscenat nici mai mult, nici mai puţin decît... un atac terorist. În urma căruia s-a prăbuşit un avion în care au murit un număr impresionant de oameni. Cei care au înscenat întreaga poveste sînt, evident, Ewingii locali: Familia Grayson, cei mai bogaţi şi mai corupţi etc.
Schema, previzibilă, ne oferă mai toate mecanismele prin care să putem justifica răzbunarea – subiect, de altfel, al multor telenovele. Faptul că magnaţii locali sînt de vină pentru întreaga poveste face ca, din start, mecanismele involuntare de dreptate socială să intre în acţiune şi eroina să fie scuzată şi înţeleasă. Dovadă audienţa consistentă a primului sezon al serial