Era digitală ne transformă în ciberhondri, „pacienţi“ ai spaţiului virtual aflaţi mereu în căutarea unui diagnostic oferit de „doctor“ Google.

Informaţiile despre sănătate se află pe locul al treilea într-un top al temelor de interes căutate de utilizatorii români pe Internet, după ştiri şi reţete culinare, conform unui studiu dat publicităţii săptămâna trecută de agenţia de cercetare Gemius. Numai în decursul lunii august, 4.31 de milioane de români s-au arătat interesaţi de astfel de informaţii.

Numărul tot mai mare de persoane care caută online date medicale conturează existenţa ciberhondriei, ipohondria de generaţie nouă, proprie erei tehnologice. Un exemplu grăitor este S.U.A., unde se estimează că numărul ciberhondrilor a crescut de la 50 de milioane, în anul 1998, la 175 de milioane în 2010, se arată într-un sondaj realizat de Harris Interactive Poll.

Primul studiu aprofundat al ciberhondriei a fost realizat în anul 2008 de doi cercetători de la Microsoft, Ryen White şi Eric Horvitz, care au descris ciberhondria drept „o îngrijorare intensă şi nefondată cu privire la simptome comune, în baza căutărilor şi literaturii citite pe Internet“.

Imensa bază de date medicale, simplu de accesat prin intermediul motoarelor de căutare, se poate dovedi însă un factor de stres pentru persoanele tentate să găsească online explicaţia unor simptome, devreme ce aceştia ajung să creadă că suferă de afecţiuni grave. Autorii studiului atrag atenţia asupra faptului că interpretarea pe care ciberhondri o dau informaţiilor descoperite poate duce la apariţia unor stări de anxietate, nelinişte care se acutizează mai ales atunci când procesul de căutare devine aprofundat.

Psihologul Keren Rosner consideră că „apelând la Internet construim o listă de simptome, listă care duce către variante din ce în ce mai grave, pe măsură ce bifăm tot mai multe opţi