La două decenii de la confruntările armate de la Nistru, foştii combatanţi sunt mai divizaţi ca niciodată. Au peste 20 de ONG-uri de profil, dar se duşmănesc între ei, acuzându-se de toate relele din lume. Unul dintre motive pentru care există această stare de fapt e că s-a implicat politicul.
„Aşa am devenit albi şi negri. Ne-am pierdut demnitatea de bărbat când cel roşu sau cel albastru ne-a dat câte ceva. Sigur că pe aşa sărăcie oamenii sunt nevoiţi să facă orice numai să-şi întreţină familia", susţine Zaharia Sclifos, fost luptător pe Platoul Cocieri.
O altă cauză a conflictelor e partajarea averilor pe care uniunile de veterani le-a deţinut anterior. Oamenii care au stat în tranşee spun că au administrat câteva pieţe, parcări şi alte bunuri şi că toţi preşedinţii de organizaţii au vândut câte ceva, astfel încât astăzi au rămas cu nimic. Acuzaţiile ajung şi la dispariţia din conturi a fondurilor destinate ridicării de monumente.
De asemenea, foştii luptători se acuză dur şi atunci când discută despre pierderea conflictului, câutând trădători şi responsabilii pentru eşecuri. Poliţiştii şi voluntarii dintre civili îi critică pe foştii militari, aceştea dau vina pe securişti şi viceversa.
Cer retragerea legitimaţiilor
Multe dintre supărări vin şi de la faptul că numărul de legitimaţii acordate post-conflict este enorm faţă de cel al oamenilor care au luptat de fapt. „Dacă am fi avut atâţea oameni pe platouri câte legitimaţii s-au acordat, câştigam războiul şi ajungeam la graniţa cu Ucraina. Noi ne cunoaştem foarte bine unii cu alţii. Mulţi dintre aşa-zişii eroi nici n-au mirosit praf de puşcă", spune Iurie Cazac, unul dintre primii voluntari de pe Platoul Coşniţa. „Am discutat cu toţi veteranii din Dubăsari. Vom cere retragerea acestor legitimaţii şi revizuirea procedurii de acordare a lor. De ce să cheltuie statul bani cu falşii eroi?",
