Din decembrie 2005, cand piata RASDAQ a fost absorbita de Bursa de Valori Bucuresti, peste 2.000 de companii s-au delistat de pe aceasta piata. Sirul delistarilor continua cu zeci de companii in fiecare luna, iar daca Bursa si CNVM nu se inteleg mai repede asupra statutului acestei piete, s-ar putea ca in scurt timp sa nu mai aiba ce reglementa.
Infiintata in anul 1996 dupa modelul bursei americane NASDAQ, piata RASDAQ este departe de omologul sau de peste Ocean, luand in calcul ritmul ametitor in care pierde emitenti si lipsa de transparenta de care dau dovada mare parte din companiile listate.
De la infiintare pana in prezent, piata RASDAQ a pierdut circa 4.000 de societati, ajungand sa numere 1.482 de emitenti in prezent cu o capitalizare bursiera de 3,3 mld. euro. De la declansarea crizei pana in prezent, numarul de societati care au ales sa iasa de la tranzactionare a fost de 500, iar capitalizarea pietei a scazut cu circa 4 miliarde de euro. Mai mult, numarul societatilor nou-intrate la tranzactionare a fost extrem de redus: de sapte in ultimii doi ani. Lipsa de atractivitate a pietei s-a regasit si in numarul tot mai scazut de tranzactii, inregistrandu-se in prezent tranzactii in valoare medie de sub un milion de euro pe zi.
Cum a inceput confuzia
Situatia pietei RASDAQ s-a complicat si mai mult incepand din anul 2008, cand demersurile de restructurare intreprinse de conducerea Bursei de Valori Bucuresti nu au fost aprobate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in forma propusa. Mai exact, reprezentantii BVB au propus in urma cu doi ani Comisiei ca societatile de pe piata RASDAQ care indeplinesc conditiile de cotare la Bursa sa fie incluse intr-o noua categorie a pietei reglementate, numita RASDAQ-STAR. Dupa sase luni de tranzactionare, emitentii care vor indeplini conditiile de tranzactionare si transparenta urmau sa treac
