Comisia Europeană consemnează, în raportul tehnic MCV, faptul că inconsecvenţa şi lipsa de predictibilitate în jurisprudenţa instanţelor constituie o preocupare majoră pentru comunitatea de afaceri şi pentru societate în general, iar activitatea ICCJ va fi crucială în unificarea jurisprudenţei.
Raportul Comisiei Europene se referă la unificarea jurisprudenţei în România, arătând că la momentul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană o vulnerabilitate persistentă identificată a fost inconsecvenţa în interpretarea şi aplicarea legii.
Raportul tehnic, obţinut de agenţia Mediafax şi care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană, arată că de la aderare, prin reformele legislative importante adoptate, s-a tot încercat consolidarea mecanismelor de unificare a jurisprudenţei. Răspunzând în parte recomandărilor Comisiei Europene din 2009 şi 2010, prin adoptarea Legii Micii reforme a fost modificată competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reducând sfera sa de competenţă în calitate de primă instanţă şi primă instanţă de apel, în scopul de a ajuta ICCJ să se concentreze pe casaţie şi unificare a jurisprudenţei.
De asemenea, s-a simplificat recursul în interesul legii (RIL), cale extraordinară de atac existentă, pentru rezolvarea de cazuri viitoare, a problemelor juridice care decurg din decizii finale inconsistente.
Noile coduri de procedură consolidează aceste reforme. De altfel, noile Coduri de procedură introduc un nou şi mai proactiv mecanism de unificare a jurisprudenţei. Procedura preliminară permite instanţei de pronunţare a unei hotărâri, în ultimă instanţă, să adreseze întrebări la Înalte Curţi pentru o decizie de interpretare, care este obligatorie atât pentru instanţa în cauză, cât şi pentru cazurile viitoare.
CE consemnează faptul că noile prevederi aduse de Legea Micii refor