Probabil ca anuntul instaurarii unei dictaturi in Romania, pe 10 decembrie, va provoca mult mai putina dezbatere decat interesul pentru Black Friday. Poporul a aflat si intelege. Nu e deloc inocent. Cu alte cuvinte, si-o merita. A fost avertizat. Daca, peste cativa ani, vor mai fi cativa curiosi cum s-a definitivat totul, va ramane un punct de reper: Black Sunday, 9 decembrie 2012, cu putin inainte de sfarsitul maias al lumii. Maiasii mioritici au facut prorociri intreaga vara despre cum va arata sfarsitul lumii noastre. Numai fiindca vracii europeni le-au desfacut temporar descantecele, le-au blocat demonii la usa, inca nu am avut seismul care va rasturna dramatic ordinea lucrurilor. De aceasta data, nu mai este indoiala, o vor face cu sprijin popular, cu un zdrobitor scor electoral. Se pare ca poporului ii place. E greu de spus cum se va fi denumita noua lume si ce textura ideologica va infiripa. Ca orice cameleon nascut din instrumentarea urii si frustrarii, cultivarea prostiei si ignorantei, ridiculizarea culturii, va avea un diapazon reglabil, in functie de context si de obiective. Ca orice regim autoritar, se hraneste din rastalmacirea intelesului cuvintelor si valorilor, cautand sa destrame un esafodaj institutional european potrivnic, sa marginalizeze sau sa umileasca oameni valorosi, avansand impostori si defiland cu lichele. Multi anticipeaza noua ordine de dupa 9 decembrie ca pe o reorientare geostrategica semnificativa, despartirea de Europa si reapropierea de Rusia. Altii o vad ca pe o implozie din interior a statului de drept, actiune dirijata de cativa vrajitori profesionisti, pentru a fi repus la dispozitia unei elite politice cleptocrate. Unii, ca pe o epuizare istorica a energiilor si asteptarilor pe care societatea romaneasca le are de la capitalism si democratie. O limita care necesita un nou purgatoriu pentru a cere mai mult de la noi insine. Ce