O scrisoare trimisa "Ziarului de Roman" este punctul de pornire al unei asociatii a morarilor si al unui monument dedicat stramosilor din Balusesti. Politica editoriala a "Ziarului de Roman", dedicata identificarii si promovarii valorilor autentice, a fost remarcata si de cititorii dinafara tarii, ultimul semnal fiind primit din Italia, acolo unde, in Venetia, o familie afla despre tara din ziarul nostru. "Scriu in numele tatalui meu, Constantin Horodniceanu, roman din Moldova, sosit in Italia in 1945, unde, la Milano, a terminat Facultatea de Jurisprudenta (Drept). Studiile universitare le-a inceput la Iasi si la Bucuresti. In 1951 s-a casatorit la Venetia cu o italiana si a avut trei copii. Eu sint cel mai mare. Sint ziarist si am lucrat mult timp la o televiziune particulara; in plus, sint critic de arta. In Romania am venit de doua ori: in 1976 pentru un curs universitar de vara, timp de o luna, la Brasov, si in 1997, cu tatal si sotia mea", marturiseste Emanuel Horodniceanu. Legatura de suflet cu tara nu s-a rupt, chiar daca au trecut peste 65 de ani. "Tatal meu e nascut la Balusesti, un sat in apropiere de Roman. Tatal sau, Iacob Horodniceanu, ca si ceilalti noua frati ai sai, era morar. A inceput sa lucreze la un patron, dupa care a decis sa construiasca la Balusesti moara sa. Impreuna cu Biserica, moara din Balusesti era un punct de referinta pentru toti locuitorii satului. Dupa Primul Razboi Mondial, cu ajutorul sotiei, Ecaterina Nitulescu, a realizat alte mori, una la Ion Creanga (de-a lungul Siretului) si cealalta in localitatea Izvor", ne scrie cititorul nostru din Italia. El stie despre ororile regimului trecut de la bunicul sau, marcat de confiscarea morilor. "Astazi, moara din Balusesti nu mai exista. Trecerea timpului si oamenii au eliminat prezenta fizica, dar nu memoria unei mari civilizatii taranesti. In casa veche locuieste acum familia unei rude.