Confruntate cu sosirea masivă de imigranţi săraci bulgari şi români, oraşele germane cer guvernului federal să le ajute financiar să gestioneze acest aflux.
De la aderarea Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană în 2007, Germania - datorită economiei sale robuste - a devenit o destinaţie privilegiată pentru imigranţi. Numărul imigranţilor din aceste două ţări est-europene s-a triplat în cinci ani, ajungând la 330.000 la sfârşitul anului 2012.
Ameninţată de o serioasă penurie de mână de lucru, din cauza natalităţii în declin, Germania se declară deschisă imigraţiei, dar se teme totodată de un aflux de persoane sărace şi puţin calificate. Ţinta Germaniei este să atragă tineri cu diplomă din ţările aflate în criză din sud-estul Europei (Grecia, Spania, Portugalia). Totuşi bulgarii şi românii au format grosul contingentelor - după polonezi - de imigranţi veniţi în ultimii ani. Nu au încă decât un acces limitat la piaţa muncii, însă aceasta s-ar putea schimba de la 1 ianuarie 2014, dacă Bulgaria şi România intră cum este prevăzut în Spaţiul Schengen (sic!). De teama unui aflux mai mare şi de consecinţele sociale şi financiare, Germania a ameninţat că va face uz de dreptul său de veto.
Recent, mai multe oraşe în dificultate precum Mannheim (sud-vest), Dortmund sau Duisburg (vest), au lansat un strigăt de alarmă. Aceste regiuni administrate de stânga cer un ajutor de la statul federal pentru a putea face faţă acestei 'imigraţii a sărăciei'. Sigmar Gabriel, preşedintele Partidului Social Democrat (SPD) a pledat chiar pentru 'fonduri' de salvare acordate respectivelor oraşe, acuzând guvernul de 'neglijenţă' în această chestiune. În inima acestui bazin industrial în declin numit Ruhr, Duisburg număra de la începutul lui ianuarie 6.176 de bulgari sau români faţă de 3.800 cu 18 luni anterior. Din 1960 şi până în prezent, oraşul de cir
