A doua fază a scutului antirachetă, care va deveni operaţională în jurul anului 2015, va implica amplasarea de SM-3 modernizate, la sol, în România, precum şi pe mare, potrivit secretarului american an Apărării, Robert Gates, citat de Agerpres.
În prima fază a proiectului, care va fi finalizată anul viitor, "vom desfăşura rachete de interceptare SM-3 cu baza pe mare - arme defensive a căror capacitate este în creştere - în acele zone în care pericolul este mai mare," a spus oficialul la Consiliul Americano-Turc (American-Turkish Council, ATC) ce se desfăşoară în intervalul 17-20 octombrie, la Washington.
În urmă cu doi ani şi jumătate, la Bucureşti, şefii de stat şi de guvern din NATO au recunoscut necesitatea unui răspuns la nivelul Alianţei la ameninţarea reprezentată de rachetele balistice aflate în mâinile celor care ar putea să încerce să intimideze sau să facă rău NATO, a amintit Gates.
Apărarea teritorială antirachetă oferă NATO o capacitate defensivă unică şi o oportunitate de a asigura credibilitatea viitoare a articolului 5 precum şi respectarea principiului indivizibilităţii securităţii aliate. Sub umbrela NATO, statele aliate ar putea participa cu sisteme proprii şi colabora în elaborarea regulilor de angajare şi a altor decizii-cheie care pun în aplicare apărarea antirachetă, a mai spus Gates.
Demnitarul american şi-a exprimat totodată speranţa că la summitul NATO de la Lisabona, toţi aliaţii vor acorda sprijinul faţă de atingerea acestui obiectiv.
Potrivit unui editorial de luni publicat de cotidianul turc Hurriyet Daily News, agenda 'reală' a summitului de la Lisabona va fi 'sistemul de apărare antirachetă', pe care SUA vor să-l implementeze împotriva Iranului şi Coreii de Nord.
Potrivit semnatarului editorialului, Sertaç Aktan, SUA nu vor să realizeze acest proiect pe baza unei 'coaliţii a voluntarilor', aşa cum au f