"Toporaşi de martie", "Criminalul din umbră", "Recviem german". Trilogia "Berlin noir" a lui Philip Kerr. O construcţie epică de proporţii, care i-a adus autorului o binemeritată faimă internaţională. Primul dintre romane îşi desfăşoară acţiunea în 1936, anul Olimpiadei organizate la Berlin. Hitler şi clica lui îşi consolidează puterea, perfecţionând un diabolic mecanism opresiv. În jurul lor - tot mai mulţi "toporaşi de martie" - indivizi care îi susţin nu din convingeri politice, ci din dorinţa de a face bani, sau pentru a se înălţa pe scara ierarhică. Mari industriaşi, bancheri, avocaţi, poliţişti, cadre din armată îşi urmăresc fără scrupule reuşita. Chiar şi o simplă anchetă a două asasinate şi a dispariţiei unui colier constituie pentru scriitor un prilej de a dezvălui corupţia răspândită ca un flagel în societatea germană, incapabilă să mai observe teroarea care o cuprinde ca într-o menghină uriaşă, şi care o conduce la catastrofă.
"Criminalul din umbră" istoriseşte întâmplări petrecute doi ani mai târziu. Un ucigaş în serie îngrozeşte metropola. Victimele lui - adolescente de 15-16 ani, frumoase, blonde, cu ochi albaştri. Toate se încadrează în tiparul arian proclamat de propaganda oficială. Suspiciunile îi vizează pe evrei. Chipurile, aceştia se răzbună din pricina tratamentului inuman la care sunt supuşi. De fapt, este vorba de o conspiraţie concepută la cel mai înalt nivel, pentru a justifica o represiune sălbatică împotriva lor din partea cetăţenilor revoltaţi. "Expresiile spontane ale mâniei poporului german" vor culmina cu vestita "Noapte de cristal" din noiembrie 1938, când gloate dezlănţuite vor omorî evrei în bătaie, le vor pune foc la case, le vor devasta magazinele şi sinagogile, vor privi cu deliciu mânarea lor în lagăre de concentrare.
Ultimul roman al trilogiei marchează un salt în timp. Războiul s-a sfârşit, dar în c
