Iresponsabilitate
Cand ditamai capul executivului оti da asigurari ca situatia e sub control si ca n-ai motive de оngrijorare, ce poti sa оntelegi? Nimic altceva decat ca, prin grija оntaiului administrator al tarii si a sfetnicilor sai, nu te paste nici o primejdie.
Dar daca, dupa cateva zile si оn pofida fermelor asigurari, lucrurile se deterioreaza оn chip dramatic, atunci ce mai poti pricepe? Nimic alta decat ca fruntea guvernului te-a mintit de la obraz.
De ce a facut-o, are mai putina importanta. Destul ca realitatea l-a contrazis si ca ceea ce parea garantie s-a dovedit o vorba goala.
Mai grav e ce a urmat, anume explicatia, de fapt scuza, potrivit careia estimarile au fost depasite cu asupra de masura de evolutia lucrurilor. Altfel spus: am presupus noi ca va fi rau, оnsa nu ne-am оnchipuit ca va fi chiar asa de rau!
Prima оntrebare de bun simt ar fi: ce vina au oamenii, singurii care trebuie sa suporte consecintele, ca previziunile celor platiti sa ia оn calcul toate posibilitatile si sa procedeze оn consecinta nu s-au adeverit? Evident ca nici una.
Iar cea de a doua оntrebare ar fi: ce vina are mana de insi care, din lipsa de profesionalism ori din prostie, a calculat gresit, adormind justificatele temeri ale oamenilor? Pai, evident ca tot nici una.
Chiar daca asigurarile oferite populatiei s-au dovedit mereu amagitoare si destinele atator romani s-au vazut definitiv frante, chiar daca, оmpotriva promisiunilor de mai bine distribuite la intervale regulate, a trai оn Romania a ajuns sa reprezinte o forma de eroism, guvernele nu si-au gasit niciodata vreo vina. S-au spalat linistite pe maini, trecand оn seama cetatenilor de rand obligatia de a le plati oalele sparte, hotiile si prostiile.
E drept ca traim ca vai de lume deoarece economia romaneasca nu prea mai exista. Asta se ve
