Consumatorii doresc alimente fără microorganisme care îi pot îmbolnăvi, vor alimente cu termen de valabilitate mult mai mare, dar în acelaşi timp vor aceeaşi "prospeţime" organoleptică ca a materiilor prime şi doresc ca aceste caracteristici să fie obţinute fără aportul conservanţilor, antioxidanţilor şi a altor aditivi implicaţi în industrializarea alimentelor, adică să fie cît mai "naturali".
Consumatorii doresc alimente fără microorganisme care îi pot îmbolnăvi, vor alimente cu termen de valabilitate mult mai mare, dar în acelaşi timp vor aceeaşi "prospeţime" organoleptică ca a materiilor prime şi doresc ca aceste caracteristici să fie obţinute fără aportul conservanţilor, antioxidanţilor şi a altor aditivi implicaţi în industrializarea alimentelor, adică să fie cît mai "naturali".
În iunie 2000, Centrul pentru Securitatea Alimentului şi Nutriţie Aplicată a FDA – SUA propunea noi teme de cercetare legate de cinetica inactivării microorganismelor prin aplicarea tehnologiilor alternative de procesare a alimentelor. În mod tradiţional, caracteristicile de inocuitate şi de palatabilitate ale produselor alimentare industrializate s-au obţinut prin tratamente termice.
CERCETARE. Procesarea la presiuni înalte a alimentelor a suscitat un real interes din partea cercetătorilor, datorită posibilităţii obţinerii unor produse alimentare inovatoare, denumite "fresh-like", adică reproduceau extrem de fidel caracteristicile nutriţionale ale materiilor prime, absolut sigure pentru consum, cu un termen de valabilitate ridicat.
În 1895, H. Royer descrie utilizarea unui tratament cu presiuni înalte pentru distrugerea bacteriilor. Cîţiva ani mai tîrziu, în 1899, Bert Hite raportează realizarea unui experiment constînd în aplicarea unei presiuni de 450 Mpa şi constată îmbunătăţirea simţitoare a calităţii laptelui.
