În ciuda faptului că una dintre marile probleme ale democraţiei româneşti din ultimii 20 de ani a fost fraudarea alegerilor, instituţiile judiciare nu au tratat niciodată cu maximă seriozitate astfel de activităţi.
În general, anchetele legate de influenţarea rezultatelor voturilor s-au oprit la simplii executanţi şi nu au încercat să dezvăluie întregul sistem de fraudare. În aceste condiţii, începerea acum de către DNA a urmăririi penale faţă de 67 de persoane, de la preşedinţi ai secţiilor de votare până la aşa-zişi observatori independenţi, pentru fraude la referendumul din 29 iulie 2012 poate constitui un precedent.
Toate aceste persoane sunt acuzate că l-au ajutat pe Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, deja urmărit penal, să constituie un întreg sistem de influenţă a votului prin care se urmărea asigurarea unei prezenţe la urne de cel puţin 60%. Dintre aceste persoane, 49 sunt preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, iar 18 sunt observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii.
Care sunt acuzaţiile
Potrivit procurorilor, pe 29 iulie 2012, cei 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine d