Eliberarea lui Costiniu, Căşuneanu şI Locic s-a produs din lipsă de "probe certe" că aceştia ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a făcut luni publice motivele pentru care la 12 aprilie a.c. completul de nouă judecători a decis cercetarea în libertate a judecătorului Florin Costiniu şi a oamenilor de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic. Motivul principal al acestei decizii este faptul că instanţa, în formula de nouă, a constatat că nu sunt probe certe care să arate că cei trei inculpaţi ar influenţa mersul anchetei, ei respectându-şi obligaţiile faţă de anchetatori.
Excepţiile invocate de apărătorii celor trei inculpaţi au fost analizate şi respinse pe rând, fie ca neîntemeiate, fie ca nefondate. Instanţa a admis însă că recursurile sunt întemeiate întemeiate în ceea ce priveşte critica vizând lipsa pericolului concret pe care lăsarea în libertate a inculpaţilor l-ar prezenta pentru ordinea publică.
"Comiterea de infracţiuni, chiar de o gravitate deosebită - reflectată, de exemplu, prin natura şi cuantumul sancţiunii -, nu constituie, prin ea însăşi temei pentru privarea de libertate a învinuitului sau inculpatului în forma detenţiei preventive. De asemenea, tendinţa de nerespectare a ordinii de drept caracterizează orice persoană care comite o faptă din sfera ilicitului penal în calitate de autor, instigator sau complice", se arată în motivare.
"Buna desfăşurare a procesului penal nu presupune privarea lor de libertate, cu atât mai mult cu cât nu există probe în sensul că s-au sustras de la urmărirea penală sau au încercat să zădărnicească aflarea adevărului, deşi urmărirea penală a fost începută în cauză încă din luna decembrie 2009, iar inculpatul Locic Marius şi inculpatul Căşuneanu Costel au respectat obligaţiile impuse pe durata măsuri preventive a oblig
