Principalii contribuabili ai Uniunii Europene au lasat solidaritatea de o parte si recunosc ca nu mai sint dispusi prea usor sa dadaceasca doua tari sarace Discutiile aprinse despre viitorul Europei ne arata ca noul val de extindere a Uniunii nu pare a se bucura de una dintre cele mai bune conjuncturi. De curind, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a propus ca toti membrii UE sa adopte, in martie 2007, o declaratie solemna privind viitorul Uniunii. Barroso crede ca un asemenea angajament ar putea stimula colaborarea in interiorul Uniunii, avind in vedere lipsa de sustinere a proiectelor comunitare atit la nivelul cetatenilor europeni, cit si la nivelul conducerii statelor membre. Nimeni nu a gasit pina acum o solutie de iesire din aceasta perioada de confuzie in care s-a adincit Uniunea. Insa toti sint de acord ca extinderea, la fel ca si alte proiecte UE, precum Constitutia europeana, politicile pentru combaterea terorismului sau liberalizarea pietii muncii, atrag mai degraba eurosceptici decit eurooptimisti. Una dintre cele mai disputate probleme este perspectiva liberalizarii pietii muncii in cadrul Uniunii. Desi migratia fortei de munca aduce foarte multe beneficii in domeniul economic, ea este privita de foarte multe ori mai degraba ca o invazie. In plus, terorismul, care loveste puternic exact in simbolurile mobilitatii societatii actuale, precum metroul sau avionul, accentueaza fobia de imigranti. In aceste conditii, aproape toate statele UE vad in extindere o amplificare a migratiei. Nu este de mirare ca inclusiv statele cu politici mai liberale in ceea ce priveste migratia, precum Marea Britanie si Irlanda, se pregatesc sa restrictioneze accesul romanilor si bulgarilor pe teritoriul lor. Apoi, extinderea devine cu atit mai nedorita, cu cit fiecare stat se impotmoleste in propriile-i probleme. Franta traieste clipe dureroase din cauza r