In 1907, ziaristul francez Frederic Dam... scria ca pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea in Bucuresti "nu a existat un cartier nobil, boierii locuind pana atunci cam peste tot in oras". Case de patrimoniu
In 1907, ziaristul francez Frederic Dam... scria ca pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea in Bucuresti "nu a existat un cartier nobil, boierii locuind pana atunci cam peste tot in oras"
Amintita in documente abia in secolul al XVIII-lea cu numele de Ulita Herastraului, artera lega centrul orasului de malurile lacurilor din nord, fiind din punct de vedere administrativ in "boiaua de galben".
Traseul Ulitei Herastraului strabatea mahalalele: Popa Darvas, Pitar Mosu, Precupetii Vechi, Sfantul Visarion, Precupetii Noi. Pornea din Calea Victoriei, pe langa Biserica Alba si continua spre est, iar apoi spre nord-est, unde forma o mica piata la intersectia cu strazile Dionisie - actuala str. Dionisie Lupu - si Armasului - actuala Str. G-ral Eremia Grigorescu. Piata Lahovary a fost amenajata dupa 1880, cand au fost demolate cele cateva case care formau "un pinten pronuntat" incurcand circulatia. De acolo, ulita se indrepta spre nord, dupa cum reiese din planul istoric Borroczyn.
De la ulita la bulevard. A primit numele de Calea Dorobantilor printr-un Decret Regal in anul 1878, in urma razboiului de Independenta. Caracterizata prin trasaturile periferiei cunoaste in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in prima jumatate a celui urmator, un intens proces de urbanizare, materializat prin modificari ale parcelarului, transformari cantitative ale fondului construit, dar si prin ordonarea relatiei dintre acesta si spatiul public neconstruit. Esentiala a fost prelungirea traseului, de la Soseaua Bonaparte, actuala Stefan cel Mare, spre nord pana la Soseaua Jianu, actual Bd. Aviatorilor. Piata Confederatiei Balcanice, astazi Piat