De la 1 ianuarie vom intra in Uniunea Europeana. Vestea proasta este ca primul domeniu in care ii vom ajunge din urma pe viitorii nostri colegi va fi cel al cheltuielilor guvernamentale.
In timp ce, alaturi de Banca Nationala, Executivul se plange de apetitul de consumatori al cetatenilor, la Palatul Victoria se planifica un shopping centralizat: cheltuielile guvernamentale vor sari de la aproximativ 32% din PIB in 2004 la 40% in 2010.
Cum isi motiveaza Guvernul propunerea de majorare a cheltuielilor bugetare? Simplu - invocand noul fetis national - integrarea in UE: „Anul 2007 marcheaza trecerea Romaniei intr-o faza superioara, care necesita continuarea alinierii acesteia la tendintele de evolutie a societatilor occidentale“.
Cu alte cuvinte, acelasi limbaj de lemn, bine stiut de unii dintre noi: „Anul 2007 marcheaza trecerea Romaniei intr-o faza superioara a comunismului, care necesita continuarea alinierii acesteia la tendintele de evolutie a societatii socialiste multilateral dezvoltate“.
Vechii bolsevici, unii inca activi in viata politica, sunt, probabil, satisfacuti de ironia cu care ne trateaza istoria. De fapt, nu istoria, ci guvernantii.
Redistribuire sa fie, dar de la saraci la bogati
„Majoritatea votantilor nu realizeaza ca muncesc 40% din timp pentru stat. Insa realizeaza ca oricare ar fi cantitatea de ore pe care o presteaza pentru acesta, nu primesc inapoi indeajuns, astfel incat sacrificiul sa fie justificat“, observa economistul american Gary S. Becker, laureat al premiului Nobel.
In Romania, observatia este cu atat mai adevarata: pensiile bunicilor nostri sunt extrem de mici, autostrazile sunt perfecte pe hartie, dar lipsesc in realitate, invatamantul este rigid si lipsit de calitate, inca mai cade curentul si uneori n-avem apa calda. In schimb, ne batem cu rusii si ucrainen