Dar de ce nu era convenabil pentru UDMR, pentru comunitatea maghiară rămânerea acestor două judeţe, Covasna şi Harghita, ca atare? Care ar fi fost dezavantajele?

Dezavantajele erau multiple. În primul rând, ca urmare a acelei reorganizări, populaţia maghiară din judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj şi Mureş ar fi ajuns într-un megajudeţ unde această comunitate ar fi scăzut sub 20%, ceea ce ar fi însemnat, conform legilor în vigoare în România, că această comunitate, care este de două ori mai mare decât comunitatea din Covasna şi Harghita, ar fi rămas fără drepturile lingvistice pe care le-au garantat convenţiile la care România este parte. Şi cu astfel de soluţie nu putem fi de acord. Carta europeană a autonomiei locale prevede clar, ca şi legislaţia românească, că orice schimbare a legislaţiei teritoriale necesită un referendum prealabil. Din cauza acestei reorganizări toată populaţia românească ar avea numai de suferit.

Spuneaţi că s-ar fi pierdut drepturile lingvistice, dar legea le prevede pentru oraşele, comunele cu peste 25%. Aceste lucruri nu rămâneau în vigoare?

Conform Constituţiei revizuite şi conform legilor subsecvente, dreptul de a-şi folosi limba maternă faţă de autorităţi există şi la nivelul consiliilor judeţene, la nivelul instituţiilor şi autorităţilor subordonate consiliilor judeţene şi la nivelul deconcentratelor, care sunt la nivelul judeţelor. Pentru că, la nivelul judeţelor, comunitatea maghiară din judeţul respectiv are o populaţie peste 20%. Or, din moment ce ar fi avut o populaţie sub 20%, aceste drepturi ar fi dispărut la nivel judeţean şi la nivel de deconcentrate.

Aţi încercat sau veţi încerca cu PDL o negociere pe o altă formulă? Mă refer la o reorganizare cu 14-16 judeţe, cum cerea UDMR?

Din punctul de vedere al Uniunii, astfel de încercări au existat. Noi avem o propunere de modificare a legii privind regiuni