Politica monetară a avut o conduită anticiclică atât înainte, cât şi după declanşarea crizei financiare globale, susţine guvernatorul BNR Mugur Isărescu într-o prezentare postată pe site-ul instituţiei.
Cu alte cuvinte, BNR a dus o politică restrictivă în faza de expansiune economică de până în 2008 inclusiv, iar în perioada de recesiune a avut o abordare stimulativă.
Cât de stimulativă a fost însă politica monetară în anii de recesiune brutală pe care i-a cunoscut România rămâne un subiect de dezbatere, BNR menţinându-şi preocuparea pentru reducerea inflaţiei şi de-abia mai recent considerând necesară transmiterea unui semnal de încredere pentru economie.
Până în februarie 2009 BNR a ţinut dobânda de politică monetară la maximul istoric de 10,25% atins în august 2008, economia intrând în perioada de criză cu dobânzi foarte ridicate la creditele în lei.
Din 2009 şi până în mai 2010 dobânda-cheie a coborât până la 6,25%, nivel la care a îngheţat apoi mai bine de un an, deşi economia se zbătea în recesiune.
În noiembrie 2011 BNR a reluat relaxarea politicii monetare, oprindu-se însă din nou în martie 2012 la nivelul de dobânda de 5,25%. A trebuit să mai treacă peste un an pentru ca dobânda să scadă din nou, în iulie 2013, la 5%. Luna trecută pasul de scădere s-a iuţit la jumătate de punct şi dobânda a ajuns la 4,5%, BNR vorbind în premieră în acest context despre redresarea creditării, refacerea încrederii şi premisele unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
Isărescu spune în prezentarea amintită că în economiile dezvoltate ratele dobânzilor de politică monetară au fost reduse până spre zero pentru a evita riscul deflaţiei, în timp ce în economiile emergente şocurile de ofertă au împiedicat reducerea mai abruptă a dobânzii.
La nivelul regiunii din care face parte România, băncile centrale din Polonia şi Unga
