Cercetătorii canadieni au studiat înţelegerea motivaţiei sinuciderii, într-o nouă abordare, care ar putea ajuta la descoperirea unor metode mai bune de prevenire a unei asemenea tragedii.

Oamenii de ştiinţă subliniază că, în ciuda eforturilor de prevenire, numărul sinuciderilor a crescut considerabil în ultimii 50 de ani: aproape un milion de oameni recurg, în fiecare an, la acest gest disperat.

Intervenţii diferite

Studiul realizat la University of British Columbia şi publicat nu demult în Suicide and Life-Threatening Behavior oferă medicilor şi cercetătorilor resurse noi pentru îmbunătăţirea tratamentului în cazul celor predispuşi la asemenea comportamente.

„Este vital să ştim de ce a încercat cineva să se sinucidă - asta ne spune care este modul cel mai bun de a-l ajuta să îşi revină”, spune prof. David Klonsky, de la departamentul de psihologie al universităţii. „Acest nou instrument de evaluare ne va ajuta să depăşim concepţia de soluţii universal valabile în ceea ce priveşte prevenirea sinuciderilor, ceea ce este esenţial. Motivaţiile diferite necesită tratamente şi intervenţii diferite”.

Şanse mai mari

Studiul, la care au participat 120 de persoane care încercaseră, în ultimii trei ani, să se sinucidă, dar fuseseră salvate, sugerează că multe dintre motivaţiile despre care se crede că ar avea un rol major în sinucidere sunt relativ rar întâlnite. De exemplu, încercările de sinucidere reprezintă rareori un rezultat al impulsivităţii, un strigăt de ajutor sau un efort de a scăpa de o problemă financiară sau practică.

Dintre toate motivaţiile sinuciderii, două care au fost observate la absolut toţi participanţii au fost lipsa de speranţă şi suferinţa emoţională copleşitoare.Studiul a mai arătat că acele încercări de sinucidere care erau influenţate de factori de ordin social implicau o dorinţă de muri mai puţin pronunţată