Poate mai puţin ştiute şi apreciate de conştiinţa „de la oraş”, cetele de feciori, reunite de la Sf. Nicolae, se „încăpăţânează” să rămână un autentic obicei al Ţării Făgăraşului, chiar dacă acum cu un caracter mai mult spectacular. Ca în fiecare an, pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan, o dată cu încheierea ciclului de „reînnoire” a anului, la Făgăraş, se adună cete de feciori pentru a marca sfârşitul sărbătorilor. În acest an, cetele de feciori din 34 de sate din Ţara Făgăraşului, se vor aduna, de la ora 10, la Catedrala din Făgăraş, unde vor participa la Sfânta Liturghie. La sfârşitul slujbei, toţi participanţii se vor deplasa la scena din faţa Primăriei, unde va avea loc un spectacol. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Braşov, împreună cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov, Protopopiatul Făgăraş, Primăria Municipiului Făgăraş şi Casa de Cultură Făgăraş.

Spectacolul din 7 ianuarie este precedat, astăzi, de sărbătoarea Bobotezii, sărbătoare ce aduce alte obiceiuri păstrate. De Bobotează, se sfinţesc apele. Se face agheasmă mare, undeva lângă o apă unde preotul aruncă crucea în apă. Se zice că atunci când preotul aruncă crucea în apă, dracii ies şi fug pe câmp. Fetele nemăritate „fură” din mănunchiul de busuioc al preotului câteva fire pe care le aşează noaptea sub pernă pentru a-şi visa ursitul (asta după ce în ziua precedentă au ţinut post negru). După Bobotează, în popor, se spune că Sfântul Ioan botează apele, astfel că, începând din această zi, se înmoaie gerul. În ziua de Sfântul Ioan, în majoritatea satelor din Braşov feciorii din ceată merg cu „zăuritul” – colindă pe la casa fiecărui sătean care poartă numele de Ion. Ziua Sfântului Ioan înseamnă şi sfârşitul sărbătorilor de iarnă, când ceata de feciori se desfiinţează şi toată lumea participă la un bal. Poate mai puţin ştiute şi apreciate de conştiin