Demisia lui Ioan Rus şi a lui Victor Paul Dobre din fruntea Ministerului de Interne a fost gestul de capitulare prin care conducerea MAI a recunoscut că nu poate modifica listele electorale fără să încalce hotărârile Curţii Constituţionale, deci legea. Din acest moment, orice demers de a forţa validarea referendumului pare sortit eşecului şi, prin urmare, războiul cu Traian Băsescu pare pierdut. Asta nu înseamnă că războiul cu Justiţia nu poate fi câştigat de USL. Prin numirea Monei Pivniceru în fruntea Ministerului Justiţiei, cuplul Ponta&Antonescu declanşează asaltul final împotriva reformelor realizate în ultimii opt ani, care ne-au adus în Uniunea Europeană.

Şefii USL acţionează ca şi cum ar fi fost nevoiţi să se confrunte dintru început cu următoarea dilemă: Fie declanşăm procesul de anulare a reformelor în Justiţie şi atunci intrăm în conflict cu Traian Băsescu, fie încercăm să scăpăm de Traian Băsescu, ca să putem anula reformele în Justiţie. Concluzia, ca în orice dilemă, este aceeaşi: Sacrificăm Legea. Ultima tentativă de sacrificare a legii tocmai a eşuat luni dimineaţă când, în urma excelentului articol publicat de Ondine Ghergut în România Liberă în care semnala falsificarea hotărârii Curţii Constituţionale, CCR a revenit şi a trimis o nouă adresă guvernului în care îi solicita explicit listele electorale pe baza căruia a fost organizat referendumul şi a anulat în acest fel pretenţia USL şi a ministrului Rus că CCR i-ar fi solicitat reactualizarea listelor electorale DUPĂ referendum.

În acel moment „jocul" s-a încheiat pentru că nimeni nu-şi riscă pielea să persiste într-un demers care nu mai poate fi apărat cu mijloace constituţionale. Sau, cel puţin, asta sugerează declaraţia lui Rus că „nu poate fi părtaş la ceva ce nu înseamnă respectarea legii", unde „ceva ce nu înseamnă respectarea legii" înseamnă, de fapt, eliminarea de către