Se numeşte, de fapt, Mioara Nicolau, dar ca poetă este cunoscută ca Anthonia Amatti. Se declară brăileancă deşi este născută la Hunedoara şi a studiat la Cluj.
La terminarea liceului, în 1959, a dat admitere la Medicină şi a picat cu media 9,38. Astfel a fost nevoită să se reorienteze şi a ales rusa. La cinci ani de la terminarea primei facultăţi a mers la franceză.
CITEŞTE ŞI
După San Remo, gălăţeanca Maria Crăciun merge la Mamaia şi la Cerbul de Aur!
Gabriel Tecaru-Fiindcă fotbalul l-a trădat, a ales Poliţia şi câinii
Povestea hunedorencei de la Brăila a început odată cu repartiţia ministerială după terminarea facultăţii. După 40 de ani de băut apă din Dunăre, se simte extrem de legată de oraşul cu salcâmi.
A profesat la mai multe şcoli şi licee din oraş, dar timp de 30 de ani a lucrat la Grupul Şcolar de Prelucrare a Lemnului „Constantin Brâncuşi". Ultimii patru ani a predat la Covasna, unde a avut cea mai bună clasă din cariera sa.
„Am avut generaţii bune, unele foarte bune, dar şi clase slabe la Covasna unde copiii nu ştiau limba română. În schimb, la Forestier, mi-a plăcut cel mai mult, am avut un colectiv foarte bun şi elevi disciplinaţi. Pe vremea aceea în învăţământ era bine, era ordine", spune Mioara Nicolau.
Şi cum ştia rusă şi franceză, timp de 12 ani a lucrat pe perioada vacanţelor pe litoral, ca ghid. Îşi aminteşte şi acum că a avut probleme cu securitatea pentru acest job de vară, „dar au trecut".
De 10 ani, viaţa ei se împarte între Brăila şi Covasna, ocazie cu care a învăţat şi limba maghiară.
Membră a Uniunii Scriitorilor
Scrie din tinereţe, iar primele opere au apărut în revistele „Steaua" şi „Tribuna". După 1990, poetul Ioan Alexandru a organizat în ţară diverse manifestări de poezie creştină.
„Împinsă de o colegă, am participat şi am luat menţiune, apoi la Timişoara am luat l