Desi tiparul se inventase si incepea sa se raspandeasca, el nu era inca cea mai la indemana posibilitate de a transmite informatii contra timp. Folosea la lucruri mai migaloase: tiparirea de carti bisericesti sau a celor ce descriau marile calatorii cu descoperiri de pamanturi nebanuite de catre temerarii explorarilor geografice - cel care a beneficiat de o adevarata "campanie de publicitate" fiind Columb - care, la intoarcerea la Barcelona, a fost intampinat de oameni care stiau de marile sale aventuri pe mare din foile tiparite ce fusesera raspandite inainte de sosirea sa.
Tiparul nu avea inca o raspandire de masa datorita analfabetismului si transportului greoi. In ce priveste raspandirea vestilor despre razboaie, comert, cataclisme si molime, aceasta se facea tot in forma manuscrisa. Primele "ziare" de acest gen au aparut la Venetia, in secolul al XVI-lea, saptamanal, si purtau denumirea de avisi sau gazette. Ele sunt considerate si astazi stramosul direct al viitoarelor ziare. Incepand cu 1566, aceste ziare scrise de mana care ajungeau la Londra contineau "stiri" despre viata comerciala sau informatii militare si politice din diverse parti ale Europei, mai cu seama din Italia. Titlul gazetei era dat de orasul despre care se relatau informatiile, niciodata insa nu contineau stiri despre Venetia. Primele ziare tiparite au urmat formatul impus de gazetele venetiene, astfel ca atunci cand au aparut primele exemplare din aceste publicatii europene, ele semanau ca mod de structurare a informatiei cu cele emise de venetieni. Cele mai vechi exemplare care s-au pastrat sunt doua saptamanale publicate in Germania in 1609 - unul la Strassburg (viitorul Strasbourg, azi in Franta) scos de Johan Carolus, celalalt la Wolfenb?tel, tot in Germania, al lui Lucas Schulte. Apoi, raspandirea a fost rapida, aceste saptamanale de o pagina aparand la Basel, Frankfurt, Viena, Ham