Mai mult de o zecime din lungimea totala a apelor curgatoare de suprafata din tara noastra se incadreaza in categoria apelor degradate, cele mai grav afectate fiind raurile din bazinele hidrografice Prut, Ialomita si Vedea, releva raportul privind starea mediului in Romania pe anul 1999, realizat de Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului in colaborare cu Agentia de Protectie a Mediului Iasi. in bazinul hidrografic Prut au fost depasite limitele maxime admisibile la mai multi indicatori, pe anumite sectiuni ale raurilor Prut, Baseu, Jijia, Sitna, Bahlui, poluarile provenind in special din zootehnie (Comtom Tomesti). in privinta lacurilor, raportul releva faptul ca necorespunzatoare din punct de vedere calitativ erau cele din bazinele hidrografice Prut, Siret si Litoral. Potrivit raportului, se constata faptul ca si in anul 1999 lacurile Negreni, Mileanca, Dracsani, Catamaresti, Halceni, toate din bazinul hidrografic Prut, au prezentat o stare caracteristica apelor eutrofe, impunandu-se masuri de reconstructie ecologica pentru reducerea gradului de eutrofizare.
CC
Mai mult de o zecime din lungimea totala a apelor curgatoare de suprafata din tara noastra se incadreaza in categoria apelor degradate, cele mai grav afectate fiind raurile din bazinele hidrografice Prut, Ialomita si Vedea, releva raportul privind starea mediului in Romania pe anul 1999, realizat de Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului in colaborare cu Agentia de Protectie a Mediului Iasi. in bazinul hidrografic Prut au fost depasite limitele maxime admisibile la mai multi indicatori, pe anumite sectiuni ale raurilor Prut, Baseu, Jijia, Sitna, Bahlui, poluarile provenind in special din zootehnie (Comtom Tomesti). in privinta lacurilor, raportul releva faptul ca necorespunzatoare din punct de vedere calitativ erau cele din bazinele hidrografice Prut, Siret si Litoral. Potrivit raportul