Nora Iuga e in miscare, ea pare sa se indrepte spre capatul destinului sau literar, pe cind Norman Manea e surprins cu miinile in buzunare, asteptind parca sa dea buzna eternitatea peste el. Sint doua atitudini contrare, dar care vorbesc despre destin. Abia dupa ce a parcurs calea de 27.000 de km, facind, in mare, un scurt ocol Asiei continentale, Mircea Struteanu, inarmat cu aparatul sau de fotografiat, s-a avintat sa exploreze si tainele unui alt continent, cel sufletului omenesc, fotografiind vreme de zece luni de zile chipurile scriitoriilor romani contemporani din diferite colturi ale tarii, alcatuind o expozitie neobisnuita, in care, dincolo de generatii si genuri literare, forta imaginii isi gaseste corespondent in forta cuvintului scris. Pesemne ca experienta acumulata de-a lungul nenumaratelor sale calatorii pe mapamond - unde a infruntat intemperiile, dar si maimuticile ce i-au smuls punga de alune cumparate in piata din Kathmandu - i-a fost benefica si pentru aceasta intreprindere, nu tocmai usoara, de-a explora, prin intermediul imaginilor surprinse din diferite unghiuri, abisurile sufletului unor creatori obisnuiti sa-si traiasca nelinistile in fata desertului alb al colii de hirtie... "In drumul meu printre scriitori, am trecut dincolo de priviri si de gesturi, am cautat punctul acela unic in care o expresie a fetei sau o pozitie a trupului dezvaluie literatura", spune tinarul artist. Si nu numai literatura, ci si viata. Fiecare chip exprima altceva. Sa luam, de pilda, citeva imagini: Ana Blandiana pare sa perceapa minunatiile acestei lumi printr-un suris imperceptibil privind realitatea printr-o fereastra marginita de un zid. Chipul sau exprima un scepticism bine temperat: nimic nu poate s-o surprinda. Chipul sau cuprinde o suma de chipuri. E acolo si o Blandiana copil, dar si o Ana Blandiana ajunsa la... postumitate. E suficient s-o privim ca sa-i int