Fosta Securitate comunista, devenita intre timp capitalista, se pregateste de imaculata electie. Oamenii de afaceri care au facut parte din fosta Securitate, cei care sunt capabili azi sa cumpere o intreaga clasa politica, pot candida in sfarsit linistiti la toate alegerile locale si parlamentare. In anul electoral 2008, fosta Securitate, curata si uscata, vrea sa fie Securitatea-jucator. Tanjea dupa gloria ei de primadona din culisele istoriei romanesti de dinainte de 1989. Pare acum foarte clar de ce un presedinte-jucator o deranjeaza. Basescu, spre deosebire de Emil Constantinescu, pare decis sa nu se lase invins de fostii securisti. A cerut serviciilor de informatii sa predea toate dosarele, a organizat Comisia Tismaneanu, a declarat oficial comunismul o ideologie intrinsec criminala.

Fosta Securitate a mai mizat pe blajina populatie romaneasca si pe lipsa ei de intransigenta morala. Toleranti si pragmatici, romanii sunt atasati lui primul vivere si aproape deloc lui fiat justitiat preat mundus. Fostii securisti au testat si limitele diplomatice ale arbitrajului venit pe filiera Uniunii Europene. A constatat ca acestea nu sunt cu adevarat restrictive, ci doar dojenitor vocale. Cu atatea semnale incurajatoare in jur, Securitatea s-a decis deci sa reintre in arena. Aerul tonic al impunitatii interne si externe o fac sa viseze la un obiectiv politic si metapolitic de proportii: sa refaca nestingherita jocurile politice si economice in aceasta tara.

Tinerea cu dintii de legea discretiei privind apartenenta membrilor ei la politia politica, omerta, semnele aproape ezoterice de recunoastere intre ofiterii si informatorii lor, ritualurile de ajutorare economica si politica transpartinica intre ei in chiar forul legislativ al tarii fac ca Parlamentul insusi sa devina un fel de mare loja paramasonica, de obedienta comunist-reactionara. Referendumul pentru demit