Istoria fascinantă a cuvintelor româneşti, de la naştere şi până la dispariţie, este evocată de dl acad. Marius Sala în volumul „101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create“, prezentat de dna Elena Solunca la rubrica Lecturi particulare.

Academicianul Marius Sala, fidel vocaţiei sale, continuă evocarea istoriei cuvintelor româneşti, fapt cu deosebire bine-venit acum, când se pare că respectul pentru cuvântul rostit sau scris este înlocuit cu o cavalcadă pernicioasă de vorbe, nu o dată fără noimă. Distinsul lingvist înştiinţează că „Viaţa cuvintelor“ este titlul unei noi colecţii ce va prezenta felul în care între naşterea şi dispariţia cuvintelor, vieţuirea lor înseamnă un şir de întâmplări demne de luat în seamă. Fiecare dintre volumele acestei colecţii va cuprinde 101 cuvinte dintr-un anumit domeniu. Primul volum – 101 CUVINTE MOŞTENITE, ÎMPRUMUTATE ŞI CREATE, apărut la Editura Humanitas, se deschide cu o secţiune de probleme generale, după care „sunt aduse în discuţie mai ales cuvinte din limba română care au ajuns la noi din limbi foarte diferite, adesea după călătorii fascinante“. Prima secţiune, „Despre cuvinte, în general“, este o introducere deosebit de folositoare în etimologie, un fel de aşezare în cadru a problematicii prezentate pe larg în următoarele pagini. Reţinem importanţa dicţionarelor etimologice, cu recomandarea celui mai la-ndemână şi mai cunoscut dicţionar, „Dicţionarul explicativ al limbii române“ – DEX, care, la prima ediţie (1975) cuprindea 66.000 de cuvinte, dar cu 10.000 mai multe în ediţia din 1995. Într-o desfăşurare metodică, aflăm despre „certificatul de naştere al cuvintelor“, urmărit după criteriile etimologiei directe şi indirecte, pentru că „etimologia unui cuvânt nu poate fi stabilită pe baze fanteziste“. În limba română, sunt situaţii când unele cuvinte au fost supuse unor segmentări greşite şi au intrat ca ata