Ritualurile ce țin de Paște încep în Joia Mare, unde se reiau ritmurile de toacă, după un an de pauză, iar clopotele de bronz din biserici se opresc. Bătăile de toacă au ca scop anunțarea sărbătorii.
"Bătăile de toacă au o funcție de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor rele", explică Crăciun Parasca, etnograf. În această seară, în biserici se ține Denia sau Slujba celor 12 Evanghelii, când are loc comemorarea Cinei cea de Taină. O credință popular spune că, în această seară, când se citesc cele 12 Evanghelii, credincioșii să aibă la ei un fir de ață, pe care să-l înoade după citirea fiecărei evanghelii, astfel ca la final să aibă 12 noduri. Bătrânii din Bihor spun că, peste an, atunci când te confrunți cu o mare problemă sau ești bolnav, dacă dezlegi un nod și îți pui o dorință ți se va îndeplini.
La Vașcău, spre asfințit, înainte de slujba de la biserică, se aprind focurile sacre ale Învierii, în cimitire, un obicei arhaic, încă păstrat în această zonă. "Se crede că în această săptămână se deschid mormintele și spiritele vin să petreacă Paștele cu cei dragi. Focurile sunt aprinse în cimitire pentru ca morții să se încălzească la ele. Focurile sacre ard pe toată perioada sărbătorii", a explicat Crăciun Parasca.
Se aprind focurile pentru alungarea Iutei
În zona localității Câmpani, are loc un alt ritual, după slujba de Denie, când se aprind Focurile Mari, pe dealurile din jur. "Focurile sunt însoțite de pocnitori. Tinerii aprind focurile pe dealuri și cu ajutorul unei instalații primitive, pocnesc. Atmosfera seamănă cu cea de la Revelion. Se zice că focurile se aprind să nu fure Iuta (n.r. dracul) Paștele. Focurile au și un scop de apărare, de purificare. Pentru că ne aflăm în perioada Echinocțiului, când ziua se află în echilibru cu noaptea, în trecut oamenii credeau că Soarele nu ar putea să depășească această perioadă d
