- Domnule Anton Celaru, traduceti din idis, mai ales din opera lui Isaac Bashevis-Singer, laureatul Premiului Nobel pentru literatura in 1978. Se vorbeste de stingerea acestei limbi. Ce soarta are ea - Domnule Anton Celaru, traduceti din idis, mai ales din opera lui Isaac Bashevis-Singer, laureatul Premiului Nobel pentru literatura in 1978. Se vorbeste de stingerea acestei limbi. Ce soarta are ea astazi? - Sa nu pacatuim. Idisul nu e o limba moarta, cum le place mai ales unor evrei snobi, stingheriti de obarsia lor, sa insinueze sau chiar sa strige pe toate drumurile. Si, in genere, nu e cazul sa folosim, cand e vorba de soarta limbilor si de creatia spirituala, termeni practicati la oficiile de stare civila. Nu mor niciodata limbile in care s-au nascut valori de cultura, chiar daca aria in care sunt vorbite devine extrem de restransa. Sunt destule exemple. in ceea ce priveste limba idis, e drept, numarul celor care o vorbesc s-a imputinat considerabil in anii Holocaustului nazist si in imprejurarile care au urmat. Totusi, exista inca locuri in care evreii vorbesc idis. E limba uzuala in sfera religioasa evreiasca, printre adeptii hasidismului, care formeaza comunitati compacte. Apar carti si reviste in idis, in Israel si in alte parti. Eu unul primesc lunar patru publicatii in idis, dar se tiparesc mult mai multe in lume. Mi-a parvenit deunazi un dictionar idis-francez de o bogatie uluitoare. Pe langa importante universitati occidentale si din Rusia functioneaza catedre de idis. Asistam la o viguroasa miscare de resuscitare a acestei limbi. E nedrept, asadar, sa inchinam idisului un "kadis", rugaciunea celor definitiv indoliati, chiar daca datorita desfasurarii adesea crancene a istoriei, pulsul nu-i mai bate ca inainte. Ironizandu-i pe cioclii nerabdatori ai idisului, Isaac Bashevis-Singer, in alocutiunea lui la primirea Premiului Nobel, afirma ca idisul nu si-a s