Din 1992 braşoveanul conduce Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, iar visul său cel mai mare este ca ţara noastră să redevină ceea ce a fost: România Mare.

Nicoale Nicoară, în vârstă de 70 de ani, a fost pasionat de mic copil de istoria ţării noastre, de când bunica sa i-a aratat pentru prima oară Atlasul României. „Acolo am văzut pentru prima dată harta României Mari. Era mare, frumoasă, rotundă şi viu colorată. Acolo am făcut cunoştinţă cu Nistrul, cu Dunărea şi cu Tisa. Dar, tot acolo, deasupra hărţii României, erau trei foiţe transparente. Prima foiţă acoperea Ardealul de Nord, următoarea sudul Dobrogei şi ultima acoperea Nordul Bucovinei şi toată Basarabia. Era în 1947, aveam doar 7 ani şi a trebuit să înţeleg de ce atlasul trebuia păstrat pitit printre rufe. De atunci am început să-i iubesc pe ruşi, dar şi Basarabia şi Bucovina", îşi aminteşte Nicoale Nicoară.

Marea Unire, doar un vis

Totuşi, braşoveanul nu a urmat o carieră în domeniu, ci a decis să se facă inginer. „Mereu am fost un om cu aplicaţii spre tehnică. Istoria e însă o treabă de suflet", spune Nicolae Nicoară.

Căderea regimului comunist le-a adus speranţă susţinătorilor Basarabiei şi Bucovinei. Toţi au crezut că va urma marea unire, dar a fost un vis. „A fost cel mai bun moment, dar Iliescu a consultat Moscova şi dacă la acea vreme Parlamentul şi Preşedinţia spuneau «Da», acum eram uniţi. Asta este cea mai mare nemulţumire a mea", spune Nicoale Nicoară.

După Revoluţie s-a înfiinţat, la Bucureşti, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, iar braşoveanul a fost imediat cooptat. „Eu nu sunt basarabean, nici bucovinean, dar am citit istoria Basarabiei şi Bucovinei şi eram la curent cu toate evenimentele istorice. S-a organizat Adunarea Generală şi, probabil, văzându-mă mai activ, m-au ales preşedintele filialei de la Braşov", spune bărbatul.

Ajutor pent