Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat luni neconstituţional decretul preşedintelui Nicolae Timofti de însărcinare a premierului demisionar Vlad Filat cu formarea unui nou guvern, decizie care schimbă în întregime coordonatele jocului de putere de la Chişinău.

Cei şase judecători ai Curţii Constituţionale au decis că decretul de nominalizare a lui Filat este neconstituţional pentru că „prim-ministrul unui guvern demis prin moţiune de cenzură pentru suspiciuni de corupţie este incompatibil cu exercitarea funcţiei şi se află în imposibilitate definitivă de a continua exercitarea mandatului“. Curtea a conchis că „menţinerea unui prim-ministru demis pentru acte reprobabile constituie o sfidare a principiilor statului de drept şi a principiilor referitoare la integritate şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice“. Imediat, membrii Partidului Liberal Democrat al lui Filat au denunţat caracterul „politic“ al hotărârii şi au subliniat precedentul potenţial periculos pe care îl creează aceasta prin intervenţia deschisă ­într-un proces care ar trebui să fie exclusiv politic, cum este acela de desemnare a prim-ministrului. Dar, chiar aşa suspectă cum e, hotărârea a fost luată în unanimitate de toţi cei şase judecători ai Curţii, după cum a remarcat Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, într-o declaraţie pentru „România liberă“. Mai mult – atrage atenţia Dungaciu –, preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, provine din PLDM, partid al cărui vicepreşedinte a fost până în 2011, iar un alt judecător, Tudor Panţîru, fost deputat PSD în Parlamentul României până anul trecut, este un constituţionalist renumit, care a funcţionat în structuri similare în Kosovo şi Bosnia-Herţegovina şi a cărui independenţă poate fi cu greu pusă la îndoială.

Trecut pe linie moart