Acum este recordul mondial la 100 de metri. 9,58, stabilit de Usain Bolt. Dar întotdeauna a fost cineva, cu un timp sau o distanţă. Pînă unde pot merge performanţele omului? Cît de departe poate sări şi cît de repede poate alerga? O analiză jurnalistică de gală, realizată de Roxana Fleşeru şi Luminiţa Paul.
Usain Bolt a alergat duminică suta de metri în 9,58 secunde. A înghiţit 11 sutimi într-un an. Care este însă limita umană?
Un banc tîmpit sună aşa: "De ce a aruncat cretinul ceasul pe geam? Ca să vadă cum zboară timpul!". Privindu-l pe Bolt, senzaţia e că timpul nu se scurge, ci se comprimă. Că suta de metri a devenit prea mică, prea nesemnificativă pentru cadenţa nebunească a jamaicanului. Duminică seară, la Campionatele Mondiale de la Berlin, Usain Bolt a dus recordul lumii la 9,58 secunde. Şi a revigorat, instantaneu, o dezbatere perpetuă. Cea a limitelor umane.
Înaltul şi zveltul Bolt alerga anul trecut, la Jocurile Olimpice de la Beijing, distanţa-regină în 9,69 secunde. O făcea sărbătorind, inconştient şi frenetic, pe ultimii metri. Un fizician norvegian, Hans Eriksen, a făcut un calcul şi a ajuns la concluzia că Usain ar fi dus recordul la 9,55 încă din China dacă ar fi alergat serios şi porţiunea finală a distanţei. Acelaşi Eriksen spune că duminică, în cazul în care vîntul favorabil ar fi fost aproape de limita admisă, 2 metri pe secundă, reperul s-ar fi dus aproape de 9,5.
Pronosticuri optimiste
O mulţime de oameni de ştiinţă au făcut estimări în ceea ce priveşte recordurile mondiale atletice. Unele s-au adeverit, altele nu. După ce Jonathan Edwards a sărit 18,29 metri la triplusalt în 1995, s-a prevăzut ca pînă în 2004-2005 recordul lumii să fie în jur de 19,00 metri. În realitate, în ultimii 14 ani un sigur sportiv, americanul Kenny Harrison, a mai depăşit bariera celor 18,00 metri, cu 18,09, în 19
