MĂRTURII INEDITE. Un volum de interviuri lansat ieri documentează, prin vocile martorilor, dramele românilor basarabeni şi bucovineni refugiaţi din calea tăvălugului sovietic în 1940 şi 1944. Sursa: VOLUMUL „BASARABENI ŞI BUCOVINENI ÎN BANAT”, EDITORI: S. VULTUR, A. ONICĂSursa: VOLUMUL „BASARABENI ŞI BUCOVINENI ÎN BANAT”, EDITORI: S. VULTUR, A. ONICĂSursa: VOLUMUL „BASARABENI ŞI BUCOVINENI ÎN BANAT”, EDITORI: S. VULTUR, A. ONICĂSursa: VOLUMUL „BASARABENI ŞI BUCOVINENI ÎN BANAT”, EDITORI: S. VULTUR, A. ONICĂ

1 /.

Luni în şir, după vara teribilă a lui 1940 care a predat destinele Basarabiei şi Bucovinei în mâinile ocupantului sovietic, oamenii au aşteptat. Cei mai norocoşi au obţinut dreptul formal de a se repatria în România. Nu toţi cei care au vrut să plece au beneficiat însă de această şansă. Cei mai puţin norocoşi au fost arestaţi, deportaţi sau executaţi sumar.

În spate, au rămas casele părăsite şi alte zeci de mii de destine suspendate. Apoi, au venit nopţile reci de toamnă ale Bucovinei, cu pâcla stând ca o vestă antiglonţ între vieţile fugarilor, graniţele udate de sânge şi gurile de foc ale grănicerilor sovietici, aşteptând să scuipe, în ritm sacadat, moartea. Unii au reuşit să scape. Alţii s-au prăbuşit pentru totdeauna la câţiva metri distanţă de ţara pe care o voiau înapoi.

Un deceniu de suferinţă

Cum poţi decupa, în aproape 400 de pagini, memoria amputată a exilului forţat, a stigmatelor, a nostalgiilor şi rănilor niciodată închise? Cum poţi să fii un "duşman de clasă", să supravieţuieşti abatorului uman care a urmat perioadei interbelice şi totuşi să-ţi păstrezi normalitatea şi puterea de a înţelege şi de a ierta? După şapte decenii de la momentul separării celor două provincii de România, câţiva supravieţuitori încearcă să redeseneze, peste timp, graniţele care i-au despărţit de ei înşişi.

Vo